Experiment social in China: social credit -once untrustworthy, always restricted – China impune restrictii de calatorie persoanelor care nu se incadreaza in tiparul agreat de stat

 

Cum ar fi daca libertatea de a calatori si deci a munci iti este restrictionata pe baza modului in care gandesti sau pentru o greseala din tinerete? Suna ca un episod din Black Mirror mai exact Nosedive (trebui sa il vedeti e foarte tare) unde o femeie care traieste intr-o  societate obsedata de „social credit” sau mai exact de cum esti perceput de ceilalti incearca sa imi mareasca scorul dar in final reuseste exact opusul.

Si acum sa incercam sa aplicam chestia asta in viata reala, eu de exemplu am multi colegi de munca sau prieteni care nu sunt din Bucuresti, provin de sate sau orasele de provincie izolate in care daca ar fi ramas nu ar fi avut nici un viitor, in astfel de localitati putinele slujbe sunt in administratia locala (primarie, politie etc) la vreo afacere locala (fabricuta, ferma, magazinas, exploatare forestiera etc) de obice pa bani putini sau zilier prin sat dar si asta sezonier. Deci perspective foarte reduse spre zero, in schimb in Bucuresti au facut o facultate, s-au gasit un loc de munca unde in ani de zile au promovat pas cu pas si au ajuns sa castige decent fapt ce le-a permis sa isi intemeze o familie sa isi ia o casa prim programula acela Prima Casa, sa isi cumpere o masina si sa isi construiasca o viata si un viitor pentru copiii lor. Acuma daca statul iti impune restrictii de calatorie, sa zicem nu mai ai voie sa iesi din judet pentru ca ai protestat impotriva Guvernului, sau pentru ca ai avut un imprumut pe care nu l-ai platit la timp, asta nu ti-ar distruge toate perspectivele unui viitor? Practic e o inchisoare cu lanturi invizibile, dar in cazul asta cine ar mai avea curajul sa critica guvernarea?

In China exact asta se intampla, se impun restrictii de calatorie celor care nu se comporta asa cum crede partidul unic ca ar trebui, de exemplu celor care: nu fac munca voluntara, nu doneaza sange, nu duc un stil de viata sanatos, incalca regulile de circulatie, celor care fumeaza, celor care beau, celor care vorbesc critic la adresa guvernului.

Hangzhou, the capital city of China’s Zhejiang province, rolled out its social credit system earlier last year, rewarding „pro-social behaviors” such as blood donations, healthy lifestyles, and volunteer work while punishing those who violate traffic laws, smoke and drink, and speak poorly about government.

Si chestia asta s-a extins si la companii fiind vizate cele care: nu isi platesc imprumuturile, isi inseala clientii, folosesc tactici de inducere in eroare a consumatorilor (false advertising). In teorie suna bina, dar cine decide cand se incalca legea si mai ales nu existau deja niste legi care sa combata aceste abateri?

Peste 17,46 milioane de chinezi au primit interdictie de a cumpara bilete de avion si 5,47 milioane au primit interdictii de a cumpara bilete de tren.

Si uite asa strangi surubul, si nimeni nu te mai contesta, strecori printre chestiile bune gen donarea de sange, stil de viata sanatos si interdictia de a ti se opune cineva si gata, Big Brother in cel mai pur stil orwelian. Si asta este probabil doar inceputul.

Surse: Link 1, Link 2, Link 3

Gionee compania care produce hardware-ul smartphone-urilor Allview a declarat falimentul

Daca mai tineti minte acum vreo 4 ani de zile scriam despre noul val asiatic de producatori de smartphone-uri si printre companiile numite acolo era si Gionee si chiar puneam intrebarea cati vor reusi sa se mentina si sa se impuna la nivel global. Produsle Gionee erau vandute la nivel global sub marci ca BLU sau Allview si erau telefoane bugdet destul de ok, dar se pare ca modelul lor de business a functionat atata timp cat cererea de smartphone-uri a fost in crestere, dar cand pentru prima data in ultimii ani au intrat in declin lucrurile s-au schimbat. Intre-un fel putem spune ca Gionee a calarit valul si s-a dus la fund odata cu el.

Gionee declares bankruptcy, enters liquidation

Lasand la o parte producatorii de smartphone-uri care au o alta afacere in spate ca Huawei, Lenovo, ZTE, Oppo/OnePlus/Vivo ultimii 3 din urma au in spate grupul BBK Electronics marele castigator este Xiaomi care a reusit sa se diversifice astfel incat sa nu fie dependent de vanzarile de smartphone-uri si care au reusit sa se mentina competitivi bazandu-se pe veniturile din software mai degrada decat pe cele din hardware.

 

The smartphone gold rush is over

Htc are probleme, LG pierde bani de ani de zile cu divizia de mobile, Apple are vanzari dezamagitoare, Samsung are vanzari in scadere, cam asta a fost, piata se va aseza, companiile care vor fi capabile sa se niseze vor supravietui, restul vor deveni istorie.

ADN-ul unui popor

Nu mai gasesc din pacate sursa textului de mai jos ca pot pune link-ul, dar am primit textul pe facebook si cred ca ne descrie perfect ca si popor.

Îmi dau seama că valorile noastre sunt valori de fostă colonie. Ospitalitate, tradiție, mister – bunuri pe care o provincie le oferă unui stăpân sau unui ins din afară, aflat în căutare de distracții.

Dacă analizăm atent cu ce ne mândrim noi – dansuri, cântece, bucate și vinuri, zestre, vii și livezi, fete frumoase ș.a. – vom constata că oferim produse de consum, creăm emoții ale buricului.

Cultura moldovenească e o cultură a festinului. E absolut neintelectuală.

Dacă ne uităm la evrei, la britanici, la aceiași ruși, constatăm că ei produc venerație. Ei nu se laudă cu campioni la dans, ci cu premianți Nobel, nu cu vinuri mustoase, ci cu scriitori geniali, nu cu fete frumoase, ci cu educație aleasă. Nu cu beciuri, ci cu tancuri, la urma urmelor…

Pseudovalorile cu care ne mândrim constituie o diagnoză a complexului nostru provincial; să fim pe placul altora, să fim demni de laudă gratuită, să-i desfătăm pe străini. E o formă de adaptare caracteristică celor slabi și lipsiți de încredere în propriul potențial; o adaptare mereu salvatoare pe termen scurt, dar falimentară pe termen lung.

Excelăm ca popor prin lăutărism și prin sumisiunea noastră, inclusiv prin supușenia cu care preluăm modelele politice, ideologice, identitare impuse din exterior.

O inventariere a propriilor valori e ceea ce ne trebuie acum.
Numai dacă nu vrem să rămânem și peste decenii cu imaginea unui popor care știe doar să muncească zdravăn în câmp, apoi să cânte și să joace, cu ulciorul în mână și cu poalele ridicate.

Happy end– teatru la Godot Cafe

 

Este povestea unei femei care timp de 10 ani a avut grija de o batrana, iar cand aceasta moare si ii lasa apartamentul isi da seama ca a ajuns la 30 de ani si nu a trait deloc pentru ea, nu are prieteni sau iubit si incepe o goana nebuna dupa un barbat cu care sa isi imparta viata, numai ca lucrurile nu decurg asa cum se astepta pentru ca pretendentii sunt cel putin … exotici si de aici o serie de situatii comice.

Happy end– teatru la Godot Cafe.jpg

Regia Alexandru Bogdan dupa o piesa scrisa de  Zsolt Poszgai (titlu original „Liselotte in may”), distributie : Tudor Istodor, Raluca Aprodu, ambii fac roluri excelente.

Clinica sinucigașilor – teatru la Godot Cafe

 

Ce te faci cand vrei sa inchei socotelile cu viata dar iti lipsesc mijloacele si curajul pentru a face asta? Pai iti trebuie dosar cu sina, cerere tip completata si multa rabdare pana cand vine doctorul sa se ocupe de tine. Patru oameni complet diferiti ajung intr-o sala de asteptare al unei clinici care ofera servicii „de transport” doar dus, asteptarea apasatoare ii face sa isi spuna povestile si sa isi motiveze decizia. Pentru unul datoriile care il apasa sunt prea mult si singura scapare pare sa fie moartea, o casnicie nefericita cu o persoana nepotrivita, o neimplinire in dragoste sau o mama exagerat de posesiva toate par motive intemeiate sa nu mai doresti sa traiesti, dar oare chiar sa nu mai existe speranta?

Clinica sinucigașilor - teatru la Godot Cafe

O comedie srisa de Gabriela Mihalache in regia lui Cristian Bajora,  distributie: Ivanna Ravac/ Patricia Ionescu, Alex Vlad, Ionuț Iftimiciuc, Grațiela Popa, Dorin Enache, Mihai Bădoi, Dana Roman, Bogdan Stroe